Afecțiunile parodontale reprezintă o categorie de boli inflamatorii cronice care afectează țesuturile de susținere ale dinților. Ele apar ca urmare a acumulării plăcii bacteriene și a reacției organismului la aceasta. În lipsa unei îngrijiri adecvate, inflamația gingivală poate progresa, afectând osul și ligamentele care susțin dinții.

Boala parodontală are o evoluție lentă, iar simptomele pot fi discrete în fazele incipiente. Din acest motiv, numeroase persoane nu sunt conștiente de prezența ei până când apar semne vizibile, precum retracția gingiilor sau mobilitatea dentară.

Principalul factor implicat în apariția bolii parodontale este placa bacteriană – un biofilm care se formează pe suprafața dinților atunci când igiena orală nu este realizată corespunzător.

Pe lângă aceasta, există și factori care pot favoriza dezvoltarea bolii:

  • fumatul;
  • predispoziția genetică;
  • vârsta;
  • anumite afecțiuni generale, cum ar fi diabetul zaharat;
  • unele tratamente medicamentoase care pot influența starea gingiilor.

In stadiile incipiente, pot fi observate semne precum gingii ușor umflate sau sensibile, sângerare în timpul periajului și respirație neplăcută. Pe măsură ce inflamația progresează, gingiile se pot retrage, iar dinții pot părea mai lungi sau se pot deplasa ușor. În cazurile mai avansate, pot apărea mobilitatea dentară și pierderea de substanță osoasă.

Aceste simptome nu trebuie ignorate, deoarece depistarea timpurie contribuie semnificativ la menținerea sănătății orale.

Îngrijirea orală zilnică are un rol esențial în prevenirea inflamațiilor gingivale. Periajul dentar realizat de două ori pe zi, utilizarea aței dentare și, la recomandarea medicului, a apei de gură, ajută la menținerea unei igiene corespunzătoare.

Alimentația echilibrată și evitarea fumatului pot contribui, de asemenea, la sănătatea gingiilor. Vizitele periodice la medicul stomatolog permit monitorizarea stării gingiilor și realizarea igienizării profesionale, care îndepărtează placa și tartrul din zonele greu accesibile periajului zilnic.

Abordarea terapeutică depinde de stadiul bolii și se stabilește individual, în urma consultului de specialitate. În fazele incipiente, igienizarea profesională și instruirea privind tehnica de periaj pot stabiliza evoluția afecțiunii.

În cazurile mai complexe, medicul poate recomanda tratamente suplimentare, cum ar fi aplicarea de substanțe antimicrobiene, proceduri de curățare subgingivală sau intervenții chirurgicale menite să refacă structurile de susținere ale dintelui.

Succesul tratamentului depinde de cooperarea pacientului, de menținerea unei igiene riguroase și de vizitele regulate la control.